1. Păcat e tot ce duci prea greu
Şi prea-n zadar şi prea gemând,
Când zborul larg spre Dumnezeu
Te-ar vrea aşa de-aprins, luptând.

R1: Păcat e tot ce crezi din vis, din piept,
Din piept, din timp şi din priviri,
Pe-un drum străin de Paradis
Şi de-nţeleptele trăiri.

2. Păcat e tot ce-ascunzi sub gând
Sau sub cuvânt, sau sub condei,
Ce nu-i păcat înalţi cântând,
Curat când dai, curat când iei.

R2: Păcat e tot ce nu-i folos
Şi nu-i senin şi nu-i curat,
Ce nu-i făcut pentru Hristos
Păcat e tot, păcat, păcat.

3. Păcat e tot ce nu-i supus
Lui Dumnezeu cu duh voios
Păcat e tot ce nu-i adus
Din rădăcina lui Hristos.

R3: Păcat e tot ce-i greu şi-amar,
Dar dintre toate, cel mai greu,
E râsul aruncat spre har
Şi pumnu-ntors spre Dumnezeu.

I: Cântările Harului, volumul 3, cântarea 121.
Autor text: Traian Dorz.